În cadrul ședinței Consiliului Audiovizualului din 17 martie 2022, vicepreședinta Aneta Gonța a făcut un apel către furnizorii de servicii media audiovizuali ca în procesul de informare a publicului despre conflictul armat din Ucraina să respecte cu strictețe legislația audiovizuală și Codul deontologic al jurnalistului, să se abțină de la un limbaj inflamator, iar informațiile trebuie să fie diverse, corecte, actuale și cuprinzătoare.

Astfel, jurnalismul în situații de criză, implicit jurnalismul de război constituie o provocare sporită pentru meserie și jurnaliști. Responsabilitatea mass-mediei este deosebit de importantă în procesul de informare a publicului cu referire la fapte și evenimente. Oricât de mari (și justificate) ar fi tentațiile de a furniza cât mai multă și mai diversă informație, este recomandabil ca atât legislația audiovizuală, cât și normele deontologice să fie respectate de jurnaliști și redacții. La nivel european există mai multe recomandări, ghiduri cu referire la jurnalismul de război/de criză, care ar fi preferabil să fie consultate și urmate de jurnaliști și instituțiile mass-media din Republica Moldova, în procesul de informare despre conflictul armat din Ucraina. Cele mai multe recomandări vizează informarea corectă, cu accent pe deontologie, pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorilor, a persoanelor aflate în situații vulnerabile și pe evitarea speculațiilor, a discursurilor și mesajelor inflamatoare, care pot incita la ură, intoleranță sau discriminare de orice fel.

• Profesioniștii mass-media trebuie să adere, în special în perioadele de criză, la cele mai înalte standarde profesionale și etice, ținând cont de responsabilitatea lor specială în situații de criză de a pune la dispoziția publicului informații oportune, faptice, exacte și cuprinzătoare, fiind atenți în același timp la drepturile altor oameni, la sensibilitățile lor speciale și la posibilul lor sentiment de incertitudine și teamă.
• Autoreglementarea, ca cel mai adecvat mecanism pentru a se asigura că profesioniștii din media acționează într-un mod responsabil și profesional, trebuie să fie mai eficientă în perioade de criză. În acest sens, cooperarea între organismele de autoreglementare este încurajată la toate nivelele.
• Problema intoleranței necesită reflecție atât din partea publicului, cât și în cadrul mass-media.

Experiența în cercurile profesionale din mass-media a arătat că mass-media ar putea reflecta util asupra următoarelor aspecte:

a)  informarea corectă și bazată pe fapte a actelor de rasism și intoleranță;

b)  informarea într-o manieră delicată a situațiilor de tensiune între comunități;

c)  evitarea reprezentării stereotipizate a membrilor comunităților culturale, etnice sau religioase în serviciile de programe;

d)  tratarea comportamentului individual fără a-l lega de apartenența unei persoane la anumite comunități, dacă acest lucru este irelevant și poate inflama spiritele;

e)  prezentarea comunităților culturale, etnice și religioase într-o manieră echilibrată și obiectivă și într-un mod care să reflecte, de asemenea, propriile perspective și viziuni ale acestor comunități;

f)   alertarea opiniei publice asupra daunelor intoleranței;

g)  aprofundarea înțelegerii și a aprecierii diferențelor de către public;

h)  contestarea ipotezelor care stau la baza remarcilor intolerante făcute de vorbitori în cadrul interviurilor, reportajelor, programelor de discuții etc;

i)  luarea în considerare a influenței pe care o are sursa care stă la baza informării asupra calității informării;

j)  este recomandabil, de asemenea, ca mass-media și jurnaliştii să dezvolte o înțelegere mai susținută a migrației/a tematicii cu privire la refugiați înainte de a informa despre ea, să folosească instrumente pentru extinderea acestor cunoștințe și, de asemenea, să folosească informatori din rândul comunităților și organizațiilor de migranți/refugiați, depunând un efort deosebit pentru a include mai multe voci ale migranților/ refugiaților în reflectarea istoriilor relevante.

1.    Recomandarea Consiliului Europei privind libertatea de exprimare în timp de criză (inclusiv pe timp de război) – https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805ae60e

2.    Reflectarea în media a “crizei refugiaților” – o perspectivă transeuropeană. https://rm.coe.int/media-coverage-of-the-refugee-crisis-2017-web/168071222d

3.    Cum să protejăm jurnaliștii și alți actori media (How to protect journalists and other media actors?) https://rm.coe.int/safety-implementation-guide-en-16-june-2020/16809ebc7c

4.    Consiliul Europei, aspecte despre jurnalismul pe timp de război – https://rm.coe.int/compilation-of-coe-standards-relating-to-journalism-in-situations-of-c/1680a5b775

5.    Cătălin Gomboș: Jurnalismul în situații de criză: accidente, calamități, război. Cum relatăm și cum verificăm informațiile, disponibil pe : https://mediaforum.md/upload/webinar/ghiduri-profesionalizare/GHID-Catalin%20Gombos.pdf

6. https://search.coe.int/cm/pages/result_details.aspx?objectid=0900001680a5ddd0