Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, împreună cu vicepreședinta Aneta Gonța, membrii Tatiana Crestenco, Eugeniu Rîbca și Lilia Guțu, șefa Direcției Generale, a avut, pe data de 10 mai 2022, o întrevedere cu Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET; Ruslan Lopatiuc, președintele Asociației Obștești Asociația Surzilor; Natalia Babici, prim-vicepreședintă AO Asociația Surzilor; Alla Bargan, manager AO Asociația Surzilor; Ștefan Oprea, vicepreședintele Asociației Nevăzătorilor; și Viorel Zaporojan, Administratorul Asociației Obștești Radiovision, în cadrul căreia au fost puse în discuție o serie de probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz și văz în ce privește asigurarea accesului la informații și servicii media audiovizuale.

Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET, a înaintat o serie de recomandări care ar facilita accesul acestor categorii de persoane la informație, printre care:

• Recomandări separate referitoare la asigurarea dreptului de acces la serviciile media audiovizuale a persoanele cu deficiențe de auz și a persoanelor cu deficiențe de vedere, pe motiv că necesitățile și specificul de recepție a informației sunt foarte diferite;
• Dimensiunea spațiului pe ecran destinat interpretului în limbaj mimico-gestual să fie mărită până la 1/3 din ecran, acest fapt ar asigura ca mâinile interpretului să nu iasă în afara spațiului destinat interpretului în limbaj mimico-gestual;
• Textul subtitrelor trebuie să corespundă cu informația vizuală de pe ecran și cea auditivă;
• Viteza, mărimea, fundalul, contrastul, culoarea literelor din titre necesită o reglementare normativă specială, în așa mod ca ele să fie accesibile pentru lecturare;
• În cazul situațiilor excepționale, mesajele oficiale live ale Președinției, Parlamentului, Guvernului, ale altor autorități publice, să fie transmise cu prezența interpretului în limbajul mimico-gestual, iar posturile de televiziune care retransmit aceste mesaje, la fel, să cuprindă și traducerea în limbajul semnelor a mesajelor;
• Extinderea programelor cu interpretare în limbaj mimico-gestual etc.

În cadrul discuției, a fost semnalat faptul că în prezent, în Republica Moldova activează un număr foarte mic de interpreți certificați în limbajul semnelor – doar 17, în comparație cu numărul mare al furnizorilor de servicii media de televiziune, care au obligația să realizeze zilnic cel puțin un program audiovizual de știri interpretat în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron. Astfel, o alternativă la buletinele de știri ar fi realizarea unor Digest-uri săptămânale, însoțite de limbaj mimico-gestual.

O problemă semnalată de Ștefan Oprea, vicepreședintele Asociației Nevăzătorilor, sunt buletinele meteo, reportajele în alte limbi din cadrul buletinelor de știri care nu sunt traduse, filmele documentare etc., care necesită o explicare suplimentară pentru nevăzători a ceea ce se întâmplă la ecran – autodescripție, un concept european de a descrie evenimentele/momentele, pentru ca o persoană cu dizabilități de vedere să-și imagineze ce are loc pe ecran.

O nouă întrevedere, la care vor fi invitați să participe și furnizorilor de servicii media audiovizuale, urmează să aibă loc după completarea și consultarea publică a Regulamentului privind conținuturile audiovizuale.