Consiliul Audiovizualului desfășurat astăzi, 22 septembrie 2022, masa rotundă privind aplicarea articolului 17 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova – Protejarea spațiului audiovizual național. La eveniment au participat membri și angajați ai Consiliului Audiovizualului; expertul european Rasto KUZEL, director executiv al organizației MEMO 98; dr. hab. în filologie, conf. univ. Iraida CONDREA; Virgiliu MĂRGINEANU, director general OWH STUDIO; editorii, redactorii, persoanele responsabile de politica editorială de la posturile de televiziune aflate în jurisdicția Republicii Moldova, reprezentanți ai distribuitorilor de servicii media audiovizuale și ai sectorului neguvernamental de media.

În cuvântul de salut, președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a mulțumit celor prezenți că au dat curs invitației la o a doua discuție publică organizată de CA în această lună, pe data de 08 septembrie în discuție au fost art. 4 și 6 din Codul serviciilor media audiovizuale, care ținea de programele locale și operele audiovizuale europene și felul în care Consiliul aplică prevederile celor două articole, iar astăzi discuțiile se vor axa pe art. 17, unul foarte important, care ține de protejarea spațiului audiovizuale național. Această masă rotundă este prilejuită și de faptul că pe data de 22 iunie 2022 au intrat în vigoare modificările la Codul serviciilor media audiovizuale, prin care au fost introduse prevederi noi ce se referă la dezinformare, caracter propagandistic și conținuturi militariste.

La fel, de când a început războiul și agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, Comisia pentru Stare Excepțională, prin Dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022, a impus reglementări și pe domeniul audiovizual, timp în care la CA au venit mai multe solicitări de la furnizorii și distribuitorii de servicii media audiovizuale privind felul în care Consiliul aplică dispoziția CSE și felul în care va aplica noile prevederi ale Codului serviciilor media audiovizuale. În discuție vor fi puse art. 17 alin. (3) și (4) din CSMA, care statuează: „(3) În spațiul audiovizual național este interzisă difuzarea programelor audiovizuale ce constituie discurs care incită la ură, dezinformare, propagandă a agresiunii militare, conținut extremist, conținut cu caracter terorist sau care prezintă o amenințare pentru securitatea națională; și „(4) În vederea protejării spațiului audiovizual național și asigurării securității informaționale: a) furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale de televiziune și de radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care au fost produse în alte state decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor și a emisiunilor de divertisment care nu au un conținut militarist”. Așadar, Consiliului Audiovizualului urmează să pună în aplicare aceste prevederi, pentru aceasta este foarte necesar să existe o înțelegere cât mai apropiată între membrii CA, care reglementează domeniul audiovizual, și furnizorii de servicii media, care implementează aceste prevederi, acesta fiind și scopul acestei mese rotunde.

Conf. univ., dr. în filologie Iraida Condrea a făcut o distincție între termene militar și militarist din perspectivă filologică, menționând: că prin cuvinte putem obține multe lucruri pozitive și bune, dar tot cu ajutorul cuvintelor se poate face și mult rău. În condițiile războiului din preajma noastră, în actualul lexic au intrat o serie de termeni cu caracter

Iraida Condrea a punctat și câteva lucruri în ceea ce privește actualul discurs mediatic, în special cel care este marcat de propagandă în sistemul de comunicare. În orice tip de propagandă, ales cu o deosebită atenție și cu intenție bine calculată, cuvântul joacă, la fel, are un rol extrem de important, cu mult mai pregnant decât unii termeni exacți. De când a început propaganda și antipropaganda războiului, printre noțiunile care s-au vehiculat foarte mult și la început, precum și în prezent, se remarcă termenul narativ. Cu o frecvență considerabilă în informațiile despre războiul din regiune este folosit narativul propagandistic și eufemismele, iar cuvântul, prin intermediul diferitor instrumente sintactice, morfologice, lexicale, poate reda corect mesajul sau îl în poate distorsiona.

Virgiliu Mărgineanu, director general OWH STUDIO, a specificat că cei care activează în mass-media audiovizuală au obligația de a educa publicul spectator, nu doar a-i atrage și menține cu produse de proastă calitate sau manipulatoare. “Cineaștii pot face două categorii de filme: filme ușoare, comerciale, care se vând, și filme de autor, filme cu mesaje care ar educa audiența. Este necesar să conștientizăm faptul cât de important este să facem produse de calitate în acest spațiu audiovizual și poate, să reușim, prin micul efort, să contribuim la educarea spectatorului. Astăzi, foarte mulți răufăcători încearcă să manipuleze prin intermediul filmului documentar și atunci filmul documentar nu mai este acea realitate pe care mizăm și o așteptăm să o vedem, ci este o lucrare propagandistică. O diferențiere dintre un film bun și unul mai puțin bun o face autorul filmului. Dacă autorul unui film este un partid politic atunci și mesajul filmului redă doctrina partidului, care încearcă într-un fel sau altul să-și apere/redea poziția. Din acest motiv, și spectatorii, și furnizorii de servicii media ar trebui foarte clar să  facă diferențierea între un film corect și un film mai puțin corect”, a afirmat dl Mărgineanu.

Expertul european Rasto KUZEL, director executiv al organizației MEMO 98, s-a referit la conceptul de dezinformare, discursul propagandistic în actuala conjunctură din regiune, la poziția pe care trebuie să o ia un jurnalist atunci când prezintă informații și aceste informații trebuie să conțină adevărul, cu prezentarea mai multor poziții, precum și la comportamentul unui moderator în cadrul talk-show-urilor când unii invitați pot să folosească un discurs care poate incita la ură.

Serviciul Comunicare și relații externe